Conţinut
Inventate în 1890 de Thomas Edison, siguranțele protejează cablurile și echipamentele de supraîncălzire, rupând circuitul (explozie) atunci când curentul din acel circuit depășește un anumit rating. Siguranțele nu sunt dispozitive de „protecție la șocuri”.
Scop
Când curentul depășește curentul specific al siguranței, conexiunile interne se topesc, întrerupând circuitul. Astfel se evită riscul de flăcări care pot provoca daune datorate supraîncălzirii echipamentului în situații de suprasarcină.
Siguranțe cu acțiune lentă
Siguranțele cu suflare lentă (timpul de întârziere) au o caracteristică internă de întârziere a timpului, care le împiedică să explodeze sub suprasarcini de curent intermitent (motoare mari, aparate de aer condiționat și uscătoare). Siguranțele cu acest dispozitiv vor arde numai în condiții de suprasarcină de curent constantă sau repetată.
Siguranțe cu acțiune rapidă
Siguranțele regulate, cu acțiune rapidă, suflă instantaneu. Acestea protejează circuitele electronice domestice și iluminatul, printre altele. Echipamentele care utilizează aceste circuite sunt sensibile la supratensiunile de curent.
Considerații
Siguranțele cu acțiune întârziată trebuie utilizate în circuite care necesită vârfuri de pornire (motoare, uscătoare și aparate de aer condiționat). Siguranțele cu acțiune rapidă trebuie utilizate în circuitele motorului care oscilează mai frecvent.
Exemple
Dacă un circuit are un curent nominal de 15 amperi și o tensiune nominală de 120 volți, atunci curentul nominal nu trebuie să depășească 15 amperi și tensiunea trebuie să fie „cel puțin” 120 volți. Este normal să înlocuiți siguranțele cu tensiuni nominale mai mari decât siguranța originală.
Avertizări
La înlocuirea siguranțelor, nu depășiți niciodată curentul nominal și folosiți cel puțin aceeași tensiune ca siguranța înlocuită; urmați recomandările producătorului. Dacă aveți dubii, consultați un electrician sau un tehnician. Nu încercați niciodată să modificați circuitele electrice.