Conţinut
- Halucinații periferice
- Modificări ale percepției vizuale
- Sensibilitate la lumină
- Halucinații
- Sfat medical
Anxietatea poate fi experimentată ca episoade de îngrijorare, panică sau chiar zile întregi, simțindu-vă la limită și luptând cu dorința de a scăpa de presiunile și preocupările publicului, căsătoriei și mediului de lucru. Poate avea ca rezultat schimbări de vedere, cum ar fi halucinații, sensibilitate la lumină și diferențe în percepția unui mediu sau chiar a realității. Anxietatea poate provoca, de asemenea, migrene din cauza modificărilor vederii. Dacă anxietatea sau panica sunt severe, acestea trebuie tratate cu medicamente psihiatrice, care pot opri anxietatea și efectele acesteia asupra vederii și percepției.
Halucinații periferice
Halucinațiile periferice apar atunci când apar halucinații în porțiunea ochilor legată de vederea periferică sau în afara spatelui ochilor. Aceste halucinații pot varia de la o persoană la alta, în funcție de cantitatea de stres, anxietate sau constrângere la care sunt supuse. Unii pot raporta că au văzut doar o estompare de culoare sau o formă trecătoare, în timp ce alții pot vedea o figură umbrită sau ceva destul de terifiant și amenințător.
Modificări ale percepției vizuale
Percepția adâncimii și înălțimii se poate schimba în perioadele de frică extremă. O persoană poate avea probleme cu identificarea spațiului, înălțimii și dimensiunilor mediului înconjurător, precum și relației cu acesta. Se poate produce o scădere sau senzație de distorsiune în timp și spațiu, în special în timpul atacurilor severe de panică sau anxietate. În perioadele de stres acut sau anxietate, corpul oprește toate funcțiile inutile ale corpului. De exemplu, digestia se oprește deoarece nu este necesară. Doar răspunsurile la frică sunt transportate la creier, care poate fi unul dintre motivele pentru care aceste senzații ciudate devin proeminente și proeminente.
Sensibilitate la lumină
Sensibilitatea la lumină este de obicei cauzată de dilatarea pupilei. Elevul se extinde ca răspuns la frică. În timp ce se tem, sistemul nervos simpatic duce la dilatarea pupilelor. Acest sistem face parte din sistemul nervos autonom, care nu este controlat de creier. Sistemul autonom poate declanșa răspunsuri primitive la stimuli de frică sau anxietate, cum ar fi dilatarea pupilei, astfel încât ochii să poată pătrunde mai multă lumină. Cu toate acestea, dacă cineva suferă de anxietate și, eventual, de atacuri de panică, acest răspuns se va activa în momente nepotrivite și va inunda ochii cu lumină, ceea ce va face mai dificilă vederea și concentrarea. În acest moment, ochii pot începe să experimenteze mici obiecte rătăcitoare, în formă de stele, inele sau dungi, ascunzând vederea normală.
Halucinații
Halucinațiile pot părea interpretări greșite ale răspunsurilor adecvate la anxietate; cu toate acestea, prezența anxietății și a panicii care se acumulează în stres suficient de severă pentru a produce halucinații este destul de posibilă. Psihoticii, care pot halucina sau nu, suferă de frică constantă. În realitate, persoanele care experimentează aceste sentimente de frică constantă sunt adesea tratate cu antipsihotice. Acest lucru pare să sugereze o legătură între psihoză și anxietate în unele cazuri, care se poate dezvolta pentru halucinații care nu sunt doar periferice, ci și în întreaga viziune.
Sfat medical
Anxietatea are puterea de a se exprima prin schimbări vizuale, iar acestea nu pot fi ignorate sau ignorate. În mod normal, schimbările de vedere vor persista și, uneori, chiar se vor agrava dacă nu sunt tratate. Sunt indicatori importanți ai faptului că anxietatea experimentată este reală și valabilă, chiar dacă declanșatorul acesteia este necunoscut la început și ar trebui evaluat de un medic cât mai curând posibil.