Nivelul cortizolului și activitatea fizică

Autor: Judy Howell
Data Creației: 1 Iulie 2021
Data Actualizării: 1 Mai 2024
Anonim
Cauze Si Tratamente Naturale Pentru Ceata Pe Creier Vivasan/ Vivasan Romania
Video: Cauze Si Tratamente Naturale Pentru Ceata Pe Creier Vivasan/ Vivasan Romania

Conţinut

Cortizolul este un hormon eliberat din glanda suprarenală ca răspuns la stres sau alte semnale chimice. Pe măsură ce exercițiile determină corpul să devieze temporar de la homeostazie (echilibrul natural), acesta este perceput de organism ca stres, ceea ce provoacă o eliberare a hormonului. Totuși, pe măsură ce activitatea fizică devine un obicei, efectul scade, determinând organismul să aibă o reacție mai bună la stresul fizic și necesitând o eliberare mai redusă a cortizolului.


Activitatea fizică vă ajută să vă mențineți nivelul scăzut al cortizolului. (rulați în imaginea pădurii de către jeancliclac de la Fotolia.com)

Funcția de cortizol

Cortizolul este un glucocorticoid cunoscut și sub denumirea de hidrocortizon și este eliberat din glandele suprarenale atunci când este stimulat de stres, de reglarea imunității sau chiar de reglarea ciclului circadian. Deoarece cortizolul face parte din reacțiile naturale ale organismului la stres, principalele funcții ale acestui hormon implică pregătirea dumneavoastră pentru pauză. Organismul percepe activitatea fizică moderată până la intensă ca stres și eliberează cortizolul ca răspuns la un exercițiu tipic. Cortizolul crește cantitatea de combustibil disponibil prin stimularea gluconeogenezei (producerea de glucoză) în ficat, crescând depozitarea glicogenului (modul în care organismul stochează glucoza sau zahărul) și inhibând acțiunea insulinei, care împiedică absorbția de glucoză în mușchi și crește concentrația în sânge. În plus, cortizolul crește utilizarea proteinelor în mușchi și grăsimi în țesutul adipos; ambele procese epuizează energia stocată și eliberează combustibilul în sânge pentru utilizare imediată.


beneficii

Cortizolul este un agent puternic antiinflamator, motiv pentru care sportivii folosesc adesea injecții locale de cortizon în tratamentul leziunilor persistente. În timp ce acest mecanism este destul de complex, se poate spune, în general, că cortizolul acționează prin inhibarea producerii și eliberării de molecule inflamatorii responsabile de roșeață, creșterea temperaturii, umflături și durere la nivelul locului rănit. În cantități mari, cortizolul poate avea chiar și efecte antialergice, care acționează ca antihistamine. În cazul unor atacuri alergice mai severe sau în caz de șoc anafilactic, hidrocortizonul poate fi administrat lent intravenos. Este important să ne amintim că cortizolul joacă, de asemenea, un rol important în reglarea tensiunii arteriale, stimulând vasoconstricția ori de câte ori este necesar.

Efecte negative

Din păcate, efectele negative ale cortizolului sunt mai numeroase decât cele pozitive. Cortizolul are un efect imunosupresiv, ceea ce înseamnă că, dacă corpul are un nivel ridicat de cortizol, devii mai susceptibil la boli sau infecții. Mai mult decât atât, răspunsul cortizolului la stres, care conduce la creșterea substanțelor combustibile din sânge, poate duce la creșterea nivelului de calciu în sânge, în detrimentul inhibării formării osoase și scăderii absorbției mineralelor în intestin, rezultând într-o scădere a densității osoase după trecerea timpului. Cortizolul inhibă, de asemenea, calea care eliberează hormoni sexuali (gonadotrofine), determinând scăderea libidoului și, în unele cazuri, infertilitatea sau dificultățile de concepere la persoanele care sunt în mod constant stresate. Femeile care au un nivel ridicat de cortizol și o greutate corporală scăzută pot avea, de asemenea, amenoree (absența ciclurilor menstruale).


Efectele activității fizice

Având în vedere că cortizolul este eliberat ca răspuns la stres, activitatea fizică va crește limita eliberării sale. De exemplu: dacă începeți un program de exerciții de mers pe jos 15 minute pe kilometru, cortizolul va fi eliberat la aceeași intensitate. Cu toate acestea, dacă antrenamentul dvs. progresează și treceți cu o viteză de 10 minute pe kilometru, corpul nu va considera 15 minute pe kilometru ca intens și stresant ca înainte, ceea ce vă va determina să îl eliberați în cantități mai mici. Dacă faceți exerciții de mai mult de 60 de minute, chiar și la o intensitate scăzută, depozitele de glicogen (combustibil) din organism vor scădea semnificativ, iar creșterea stresului va determina o eliberare mai mare de cortizol. Cu cât antrenezi mai mult, cu atât corpul tău va fi mai potrivit pentru a face față stresului fizic, reducând eliberarea cortizolului. Acest efect nu se limitează la activitatea fizică: persoanele care sunt în mod regulat active prezintă un nivel redus al eliberării cortizolului ca răspuns la o criză emoțională în comparație cu persoanele sedentare.

Considerații patologice

Exercitiile fizice intense pot creste eliberarea cortizolului cu mult peste efectul exercitarii moderate. Dacă sunteți predispus la anumite boli, este important să vă limitați timpul petrecut pentru exerciții fizice intense (pentru mai mult de 60 de minute sau creșterea frecvenței cardiace la 180 bătăi pe minut sau mai mult). Dacă osteoporoza este un motiv de îngrijorare, cortizolul poate scădea densitatea osoasă și, dacă aveți un sistem imunitar slăbit, puteți fi expus la mai multe riscuri datorită efectelor sale imunosupresoare. Cortizolul crește, de asemenea, vasoconstricția și scade sensibilitatea la insulină, ceea ce înseamnă că dacă sunteți sau sunteți predispus la diabet zaharat tip 2 sau hipertensiune arterială, este esențial să consultați asistența medicală înainte de a începe un regim regulat de exerciții intense.