Diferențele dintre o busolă magnetică și un astrolab

Autor: Mike Robinson
Data Creației: 16 Septembrie 2021
Data Actualizării: 6 Mai 2024
Anonim
How did early Sailors navigate the Oceans?
Video: How did early Sailors navigate the Oceans?

Conţinut

Atât busola, cât și astrolabul au o istorie lungă, cu toate acestea, funcționează în moduri foarte diferite și oferă diferite tipuri de informații. În plus, astrolabul marinarilor este un alt dispozitiv, diferit atât de busolă, cât și de astrolabul tradițional. Busola este un ghid direcțional pentru navigație, astrolabul marinarilor este un ghid pozițional pentru navigație, iar astrolabul convențional este un ghid temporal, combinând funcțiile unui ceas și a unui calendar.

Istoria busolei

Chinezii au dezvoltat busola în timpul dinastiei Han, începând cu dezvoltarea unui model rudimentar în formă de lingură realizat cu magnetit.În dinastia T’ang, au inventat deja o metodă de magnetizare a acelor de fier, ducând la dezvoltarea compaselor uscate și umede. În timpul dinastiei Sung, 1000 d.Hr., marinarii chinezi foloseau deja busola pentru navigația oceanică. A fost introdus în Europa în secolul al XII-lea, atât pe calea mătăsii, cât și pe căile comerciale din Orientul Mijlociu.


Cum funcționează o busolă

Pământul este ca un magnet uriaș, înconjurat de un câmp magnetic. Acest câmp are doi poli magnetici situați în apropierea polilor geografici nord și sud. Aceasta determină un indicator sau un ac suspendat liber și magnetizat să oscileze și să se alinieze cu polii, indicând vizual componenta orizontală a câmpului magnetic al Pământului. Acest lucru permite navigatorului să-și manevreze nava pe un traseu ales sau să-și determine poziția luând direcții vizibile.

Istoria astrolabului

În jurul anului 150 d.Hr., Claudio Ptolemeu a scris pe larg conceptul de proiecție stereografică, o funcție geometrică care proiectează o sferă pe un plan, iar Teão de Alexandria a scris o disertație despre instrument în jurul anului 390 d.Hr. Istoricii cred că Sinésio de Cirene a construit primul dispozitiv care era probabil o formă de astrolab, între 378 și 430 d.Hr. Până în anul 800, astrolabele deveniseră deja foarte dezvoltate în lumea islamică și au fost introduse în Europa la începutul anilor 1100. A devenit cel mai popular instrument astronomic până în jurul anului 1650, când a fost înlocuit cu echipamente mai specializate și mai precise.


Cum funcționează un astrolab

Astrolabele sunt computere astronomice utilizate pentru rezolvarea problemelor legate de timp și poziția corpurilor cerești. Au două componente: fixe și rotative. Părțile fixe reprezintă scale de timp și proiecția stereografică a cerului. Părțile rotative simulează rotația zilnică a cerului. Astrolabele sunt utilizate pentru a determina ora din zi sau din noapte, ora unui eveniment ceresc, cum ar fi răsăritul sau apusul soarelui, și pozițiile ceresti la orice moment specific.

Astrolabul marinarilor

Navigatorii antici nu aveau nici un mijloc de a-și determina poziția longitudinală; totuși, măsurând altitudinea soarelui de la amiază sau a unei stele cu o pantă cunoscută, ar putea determina latitudinea. Menținând această latitudine și călătorind spre est sau vest, o navă ar putea ajunge într-un punct prestabilit. Au numit dispozitivul pe care l-au folosit pentru a îndeplini această sarcină „astrolabul marinarului”, compus dintr-un inel cu semne gradate. În sens tradițional, astrolabele marinarilor nu sunt ca astrolabele tradiționale.