Conţinut
Coriandrul este o plantă picantă, aparținând familiei morcovului, cu rădăcini care datează din timpuri și tradiții străvechi. Este considerată una dintre primele plante din Lumea Veche din America de Nord, datând din 1670, când britanicii au adus-o în Massachusetts. Coriandrul înflorește în bucătăriile de astăzi. Este o garnitură populară pentru multe feluri de mâncare mexicane și un plus răcoritor la o salată de vară.
Poveste
Coriandrul este vechi. Acum mai bine de 2.000 de ani, planta ar putea fi găsită înflorită în faimoasele grădini ale Babilonului. Evreii antici foloseau coriandru în masa lor tradițională de Paște. Coriandrul, un condiment care provine din semințe uscate, a făcut apariție afrodisiacă în „Poveștile celor o mie și una de nopți”.
Coriandrul și beneficiile sale pentru sănătate
Chinezii au folosit planta în poțiuni, susținând că are puterea de a da cuiva viață nemuritoare. Deși beneficiul nu este încă dovedit, consumul de coriandru vă poate ajuta procesele digestive, ameliorând durerea gastritei intestinale. Coriandrul poate fi chiar util în tratarea infecțiilor urinare, deoarece ameliorează inflamația. Planta este foarte bogată în vitamine, iar celelalte beneficii vindecătoare ale acesteia includ ameliorarea tensiunii, durerilor de cap și greață.
Ce este în nume?
Coriandrul se mai numește pătrunjel chinezesc și este adesea confundat cu pătrunjel, deoarece frunzele verzi ale ambelor plante arată similar. O modalitate de a le distinge este de a le mirosi. Coriandrul este singurul cu o aromă puternică și înțepătoare. Se poate confunda și cu condimentul, care provine din semințele aceleiași plante.
Care este gustul?
Există o mare discrepanță între părerile despre gustul coriandru. Planta are o aromă oarecum mistificatoare și o aromă care poate fi dificil de descris. În timp ce majoritatea oamenilor consideră că gustul său este dulce și picant, există o mică minoritate de oameni cu o puternică antipatie pentru coriandru, susținând că planta are gust de „săpun”. Se crede că preferința poate fi determinată genetic, deoarece mulți oameni de origine europeană susțin o aversiune față de iarbă.