Conţinut
- Condiții
- Răspunsul sistemului nervos simpatic
- Bronhodilatatoare
- Bronhodilatatoare cu acțiune îndelungată
- Bronhodilatatoare cu acțiune scurtă
- Steroizi
Broncodilatația este procesul prin care bronhiile, care sunt tuburi în plămâni din țesut conjunctiv și muscular, se dilată sau se deschid. Există circumstanțe și condiții care determină îngustarea sau contractarea bronhiilor plămânilor, ceea ce face ca respirația să fie dificilă. Există factori endogeni (în interiorul corpului) și exogeni (externi) care pot afecta bronhodilatația.
Condiții
Bronhoconstricția sau îngustarea căilor respiratorii este cauzată de mușchii care înconjoară și strâng plămânii. Acumularea de mucus, precum și inflamația, pot provoca, de asemenea, constricție. Rezultatele sunt tuse, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație. Există mai multe condiții care cauzează acest proces care necesită bronhodilatare. Boala pulmonară cronică apare frecvent la copiii născuți înainte de 34 de săptămâni de gestație. Deoarece plămânii nu sunt încă pe deplin formați și infecțiile sunt deseori prezente, căile respiratorii mici se pot contracta. Emfizemul are ca rezultat bronhoconstricția datorită congestiei groase de mucus. Bronhoconstricția indusă de efort este cauzată de niveluri crescute de mediatori inflamatori, inclusiv celule T, celule B, leucotriene și histamine în timpul exercițiului. Acest lucru se întâmplă de obicei atunci când volumele mari de aer rece și uscat sunt inhalate în timpul exercițiilor fizice intense. Bronhoconstricția indusă de alergeni este un răspuns similar la afecțiunea de mai sus, dar stimulatorul este inhalarea alergenilor. Astmul este o inflamație cronică a bronhiilor care determină îngustarea căilor respiratorii. Este cauzată de o combinație de factori genetici și de mediu.
Răspunsul sistemului nervos simpatic
Bronhodilatarea poate apărea ca un răspuns natural al corpului. Când sistemul nervos simpatic este activat într-o reacție cunoscută în mod obișnuit ca „răspuns de luptă” sau „evadare”, sunt eliberați hormonii și neurotransmițătorii adrenalinei (numită și epinefrină) și noradrenalinei (numită și norepinefrină). Acest răspuns este declanșat de stresul fizic sau mental. Creșterea adrenalinei mărește ritmul cardiac, deviază fluxul sanguin departe de extremități și către mușchi și organele interne, crește nivelul zahărului din sânge și rata metabolică, dilată pupilele și favorizează bronhodilatarea. Deși adrenalina este un bronhodilatator, nu este ideală pentru tratament, deoarece induce și efecte secundare nedorite, precum creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale. Prin urmare, au fost create medicamente similare cu adrenalina care afectează bronhodilatarea, dar fără efectele secundare pe care le promovează.
Bronhodilatatoare
Există medicamente care pot provoca bronhodilatarea. Aceste medicamente sunt, în general, prescrise pacienților cu astm sau alte boli pulmonare restrictive. Există două tipuri de bronhodilatatoare: cu acțiune scurtă și cu acțiune lungă. Acestea afectează bronhodilatația, provocând relaxarea mușchilor din bronșiole, dilatând astfel căile respiratorii.
Bronhodilatatoare cu acțiune îndelungată
Scopul bronhodilatatoarelor cu acțiune îndelungată este prevenirea bronhospasmului. Aceste medicamente pot fi orale sau inhalate și sunt utilizate în mod obișnuit. Acestea nu asigură o ușurare imediată, dar sunt eficiente în inducerea bronhodilatației timp de până la 12 ore.
Bronhodilatatoare cu acțiune scurtă
Medicamentele pe termen scurt sunt, de asemenea, numite „ajutor rapid” sau „medicamente de salvare”. Aceste medicamente inhalate oferă o ușurare rapidă, provocând bronhodilatarea imediată. Acestea intră în vigoare în 20 de minute și pot dura până la 4 sau 6 ore.
Steroizi
În cazurile de inflamație care obstrucționează căile respiratorii, steroizii pot acționa ca bronhodilatatoare. Acestea suprimă răspunsul imun și, în consecință, inflamația care provoacă bronhoconstricție în plămâni.