Conţinut
În iudaism, kashrut este setul de legi care guvernează dieta și prepararea alimentelor. Alimentele care se conformează legii sunt considerate kosher, un cuvânt derivat din pronunțarea Ashkenazi a kosherului ebraic, ceea ce înseamnă "fit". Kashrut stabilește că anumite animale terestre, în special cele cu copite și rumegătoare, sunt potrivite pentru consumul uman. Descrierile legilor dietetice kosher și exemple de animale acceptate ca hrană se găsesc în cărțile biblice Levitic și Deuteronom.
Oile sunt animale care au divizat copitele și rumina (BananaStock / BananaStock / Getty Images)
setări
În țara lui Kosher, animalele rumnează și au divizat copitele. Un animal de rumegătoare are mai multe stomacuri, care digeră alimentele pe bază de plante, neutralizându-le în primul său stomac, apoi regurgitând mâncarea (acum cunoscută sub denumirea de rumina) pentru al mesteca din nou. Spărgătorii sunt împărțiți în două degete. Cu aceste restricții, cămilele, care mestecă rumina dar nu au copite despicate, nu ar fi kosher, nici porci, care au divizat copitele, dar nu mestecați castraveți.
Animale cu referire specifică
Deuteronom 14: 4-8 menționează în mod specific un număr de animale pur ritualuri sau kosher. Printre aceste animale sunt gazele, boi, caprioare, oi, antilopi și capre. De asemenea, sunt afișate și câteva creaturi ale căror nume sunt greu de tradus. Printre acestea se numără "Theo", care a fost tradus în mod diferit ca "goat sălbatic" sau "boi sălbatic", și pygart sau dishon, care poate fi un ibex. Lista animalelor incluse în Deuteronom este exhaustivă.
Animale ambigue
Tradiția stabilește reguli pentru a determina dacă un animal ciudat poate fi considerat sau nu kosher, bazat pur și simplu pe aspectul său. Talmudul afirmă că animalele fără dinți superiori ar putea fi considerate un rumegătoare probabil și, prin urmare, pur ritual, o excepție de la aceasta ar fi camila care rumnează, dar nu are copite divizate.
Evoluția gândirii
De-a lungul secolelor, pe măsură ce au fost descoperite mai multe animale, autoritățile rabinice trebuiau să determine modul în care se aplică legea dietetică kosher; girafele au fost declarate kosher abia în anul 2008. Bizonul fusese deja subiect de dezbatere, însă Uniunea Ortodoxă a fost declarată admisibilă, iar carnea este disponibilă în multe restaurante kosher.